Posts Tagged ‘economie’

Așa se aude pe la București, că Guvernul condus de Emil Boc ar fi ajuns la concluzia că mai rău nu se poate, iar măsurile fiscale anunțate până acum nu au adus o creștere a încasărilor la Bugetul de Stat, cum era previzionat. Adică din toamnă s-ar putea să se schimbe optica în privința impozitelor aplicate persoanelor juridice, se va trece la încercarea de creștere a bazei de impozitare în locul creșterii cotelor de impozitare. Se vorbește inclusiv de negocieri care s-au purtat cu Comisia Europeana în legătură cu ceva facilități fiscale care s-ar putea acorda firmelor care investesc în Romania.

Dacă lucrurile acestea sunt adevărate și sursa mea e bună, atunci s-ar putea ca aceste măsuri să fie cea mai bună decizie pe care o poate lua un Guvern în condiție de criză, chestie care mă face să cred că, până la urmă, chiar există un plan și cineva chiar mai gândește prin birourile pline de fum de țigară de la București.
Ar putea fi revenirea din morți a unei țări, din punct de vedere economic, care chiar dacă este făcută în ceasul al XII-lea, ar fi binevenită și ar pune bazele unei relansări.

Totuși, dacă aceste măsuri nu sunt dublate de reducerea numărului de bugetari și de reforma statului, nici nu vor putea fi puse în discuție, pentru că orice relaxare fiscală ar duce la colaps. Pe lângă acestea ar mai fi combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, stimularea dezvoltării IMM-urilor și oferirea de facilități celor care reinvestesc în România profiturile obținute și cumpără produse românești.

Cam greu, dar nu imposibil. Pentru moment, putem doar spera.

Fondul Monetar Intrenaţional (FMI) a majorat de la 50 de miliarde de dolari la 550 de miliarde de dolari resursele unui program anticriză şi a extins numărul contribuabililor pentru a include marile economii emergente ale lumii.

Mediafax.

Asta legat de articolul că ieșim din criză încet dar sigur, se pare că specialiștii FMI au remarcat că fondurile disponibile pentru a împrumuta țările aflate în nevoie.

Banii veniți de la FMI sunt echivalentul injecțiilor cu adrenalină pentru cei bolnavi cu inima, au rolul de a stimula motoarele consumului. Practic, într-o țară ca a noastră unde totul s-a făcut pe credit, lipsa resurselor private de finanțare a adus un blocaj care a avut repercursiuni în efect de domino asupra tuturor domeniilor economiei. Astfel statul a intervnit și a împrumutat bani de la Fond pentru a alimenta rezervoarele goale ale băncilor. O măsură greșită, pentru că nu face decât să continue modul de viață total nesănătos, economic vorbind, pe care îl ducem.

Pentru că tot spuneam de injecțiile cu adrenalină, acestea au un rol de moment, nu au rol curator, nu vizează cauza bolilor cardiace. La fel și aceste împrumuturi făcute la FMI, au rolul de a asigura menținerea nivelului cheltuielilor, dar nu sporesc veniturile. Adică ne împrumutăm pentru a putea da salarii, pentru ca românii să consume la fel de mult, dar nu creștem productivitatea. Este ca și cum ai arunca un pahar cu apă în albia unui râu deja secat și nu va dura foarte mult până când vom observa că apa a dispărut și râul tot secat va fi.

Rămâne de văzut dacă vom mai cere un pahar cu apă de la FMI sau ne vom mobiliza și vom încerca să ne ajutăm singuri. Problema cea mai mare a românului este chiar vorba „las-o băi că merge așa”. Nu ne retehnologizăm, nu ne orientăm spre a crește productivitatea, iar atât timp cât băncile vor finanța afacerile neproductive, această criză nu va face decât să se adâncească.

Mitingul celor 20000 de oameni din București tinde să ia o turnură nedorită pentru patronate. Cei de acolo cer o creștere a salariului minim legal la 740 de lei.

Cea mai proastă măsură anticriză pe care ar putea-o lua un Guvern ar fi să crească salariul minim pe economie.

În primul rând, pentru cei care câștigă mai mult de 740 de lei lunar, această măsură nu le afectează cu nimic nivelul de taxe plătit de angajat sau de angajator.

Unde ar lovi cel mai tare creșterea salariului minim, în cazul angajatorilor care plătesc angajații cu salariul minim pe economie. Astfel cheltuielile salariale le-ar crește imediat cu 20% și mulți ar închide.

Ne-am obișnuit ca înainte de fiecare alegeri, oamenii să ceară ceva, pentru că atunci se dă. Dar ar trebui să aibă grijă CE cer și în detrimentul CUI cer anumite lucruri.
Cât despre combaterea muncii la negru prin creșterea salariului minim, aceasta este cea mai mare prostie posibilă. Tocmai, că o încurajează.

Ministerul IMM-urilor a făcut în luna Septembrie mai multe propuneri legislative, menite să relanseze economia românească. Despre una dintre ele și anume facilitarea accesului tinerilor sub 35 de ani la mediul de afaceri, am povestit săptămâna trecută aici.
Un alt proiect de lege din același pachet este Legea Holdingurilor, o inițiativă care era așteptată de ceva vreme de către mediul de afaceri din România.

Aceast proiect de lege ar reglementa activitatea așa-numitelor grupuri de societăți legate, care există în economia noastră dar care nu au deocamdată un statut juridic aparte, fiind privite ca entități separate de către autorități și mediul de afaceri.

O societate este legată atunci când o altă entitate deține o cotă de participare care îi poate asigura controlul asupra deciziilor care se iau în adunarea generală a acționarilor sau asociaților. În acest caz, conform proiectului de lege, cele două societăți ar putea semna o cartă prin care sunt recunoscute principiile directoare, practic, regulile grupului. Aceasta ar trebui înregistrată la Registrul Comerțului și astfel s-ar naște un holding.

Dacă întoarcem pe toate părțile acest proiect de lege, observăm câteva lucruri pozitive dar și unele negative:

Aspectele pozitive ar fi:

- conturarea unei imagini mai clare asupra mediului de afaceri, cristalizarea acestor grupuri va genera o imagine mai fidelă asupra piețelor și va reuși să dea noi pârghii de control asupra lor din punct de vedere al concurenței;
- limitarea numărului fraudelor făcute de către firmele care sunt, aparent, independente, dar în realitate sunt controlate de aceleași persoane fizice sau juridice și atragerea răspunderii holdingului pentru acțiunile filialelor;
- posibilitatea cumulării rezultatelor financiare ale entităților și accesul mai facil la finanțări;
- posibilitatea sprijinului financiar sau de orice altă formă între societățile aflate în holding, care în acest moment este sancționat de legea 31/1990;
- reglementarea prestațiilor între societăți ale aceluiași grup,  la care Fiscul privește cu foarte mare neîncredere în acest moment;
- pentru patronate ar aduce unele avantaje fiscale, prin posibilitatea de a compensa taxa pe valoarea adăugată sau impozitul pe profit datorate de una dintre societăți cu cele de recuperat ale altei societăți din holding.

Aspectele negative ar fi:

- tocmai aspectele pozitive de la ultimul punct, care se pot constitui în avantaje fiscale ale holdingurilor, se vor întoarce împotriva statului, care va colecta mai puține taxe de la contribuabilii aflați într-un holding. În acest moment, indiferent de structura acționariatului, colectarea se face individual, adică dacă ai de plată, plătești, iar dacă ai de recuperat, recuperezi, dar după un control fiscal, sau compensezi cu ce vei avea de plată în viitor. Adică statul ia mai mult. În momentul în care firmele din holding vor începe să își compenseze obligațiile între ele, statul va încasa și mai puțini bani, ceea ce poate genera o criză la bugetul de stat mai mare decât cea care există deja.

Ținând cont de acest ultim aspect, ajung la concluzia că nu vor mai conta aspectele pozitive ale acestui proect de lege, sau că tocmai aspectele pozitive ale acestui proiect de lege îl vor face indezirabil pentru Guvern. Statul își va cere partea, iar dacă Guvernul își va vedea amenințată sursa de venit, acest proiect de lege, probabil, nu va trece.